…eram datoare cu o perspectiva mai optimista a unui articol trecut…vorbeam cu cineva, acelasi cineva kruia vreau si s-i multumesc, despre viata…imi spunea ca oamenii care au ganduri de sinucidere sunt ipoctiti…poate ei, mai mult decat oricare altii, isi iubesc viata enorm de mult…majoritatea care vor sa recurga la gesturi de genul asta spun ca s-au saturat de viata…cunosc pe cineva care imi spunea ca trebuie sa-si faca curaj pentru a incerca din nou…de fiecare data ii spuneam ca nu-i trebuie niciun fel de curaj ca sa renunte…curaj ii trebuie ca sa continue sa lupte, sa traiasca, sa incerce sa-i fie bine…si de data aceasta imi sustin opinia…nu vad niciun curaj in a renunta…il vad in tot ce inseamna opusul acestui gand, tot ce inseamna sa te ridici si sa mergi mai departe…asta inseamna sa nu fii dependent de propria ta viata…sa iti doresti sa mergi mai departe, constient fiind de faptul ca oricand poti sa renunti, si ca este atat de usor sa o faci…ceilalti doar se ascund in spatele unor temeri enorme…acelea de a continua sa lupti…
…ai putea vreodata renunta la tine pentru altcineva?…intrebarea aceasta poate fi discutata din doua perspective…daca cineva apropiat tie ar fi in pericol da moarte, si ar avea nevoie de un organ sau ceva ce nu poate fi donat decat de tine, ce ai face?…poate acum o sa spui ferm ca nu…dar in mod sigur, la un moment dat, o sa intalnesti o persoana care sa fie pentru tine mult mai mult decat ti-ai fi putut vreodata inchipui…sa insemne totul…sa nu mai poti avea alt orizont…stii cum este sa fii constient ca propria ta fiinta nu exista fara cealalta persoana si fara sentimentele legate de ea?…in acele momente esti doar suflet…fiinta nu mai exista…si infloresti tot mai mult pe zi ce trece si cu atat mai mult cu cat hranesti acest sentiment…faci orice sa ii fie bine…sa nu-i lipseasca nimic…faci totul sa completezi totul in jurul celuilalt…de fapt, ce inseamna sa iubesti?…inseamna sa poti darui totul ce tine de tine, sa te daruiesti pe tine insuti, fara sa astepti sa primesti ceva in schimb…atunci, daca nu mai esti al tau, poti renunta mai mult decat usor la c insemni, doar pentu ca celuilalt sa-i fie bine…
…ai spus vreodata "te iubesc"?…de ce ai spus-o?…ce inseamna asta?…enorm de multe intrebari legete de un singur cuvant…vorbeam cu cineva si imi spunea ca oamenii sunt egoisti…tot ce fac se rezuma la "eu"…imi spunea k, in momentul in care o persoana le-ar aduce fericirea, ar iubi -o…dak banii le-ar aduce acest sentiment, atunci ei ar face orice sa-i obtina…mi-a spus ca iubim o alta persoana doar pentru ca ne face pe noi sa fim fericiti…in momentul in care aceasta nu ne mai aduce aceasta implinire, renuntam…s fie oare adevarat?…si clipele in care iubesti fara sa astepti nimic in schimb, cand suferi in tacere, si doar oferi tot ce ai mai frumos…si nu astepti nimic…nu vrei decat aceasta oportunitate de a oferi si speri ca poti ajunge sa ai sentimente pure sau crezi ca le ai in aceste momente…si, de ce oferi?…oferi cu speranta ca intr -o buna zi, ti se va oferi in schimb…intr-un final, tot la "eu" ajungem…oribil…atunci de ce traim?…credeam ca trebuie sa facem ceva ca sa fim macar fericiti in lumea asta…credeam ca trebuie sa iubesti ca sa fii fericit…sa atingi sentimente profunde, pure…cum sa le atingi daca tot la "tine" te gandesti?…nu mai stiu…
